Cum se desfășoară acordarea concediului de risc maternal

Concediul de risc maternal nu se acordă direct, la simpla cerere a salariatei. Legea impune un proces în doi pași, cu documente specifice la fiecare etapă: întâi se încearcă adaptarea locului de muncă, iar concediul intervine doar dacă adaptarea nu este posibilă. Multe companii sar direct la a doua etapă, fără să documenteze corect prima — ceea ce poate crea probleme la un control ulterior.

Etapa 0 — Anunțul salariatei

Procesul pornește când salariata gravidă anunță în scris angajatorul despre starea sa, atașând documentul medical eliberat de medicul de familie sau medicul specialist. Documentul trebuie să conțină Data Probabilă a Nașterii (DPN) — element esențial, pe baza căruia se calculează ulterior cele 63 de zile de concediu prenatal, din cadrul concediului de maternitate.

Etapa 1 — Evaluarea riscului și adaptarea locului de muncă

1. În termen de 10 zile lucrătoare de la anunțul salariatei, angajatorul are obligația să înștiințeze în scris medicul de medicina muncii și inspectoratul teritorial de muncă, transmițând și documentul cu DPN-ul.
2. Medicul de medicina muncii evaluează riscurile pentru sarcină pornind de la două documente existente deja la nivelul companiei: fișa de expunere la riscuri profesionale, întocmită de serviciul intern/extern de SSM în urma evaluărilor de risc de la locul de muncă, și fișa postului ocupat de salariată. Pe baza acestora, medicul întocmește un referat de evaluare inițial, cu măsurile necesare.
3. Angajatorul informează în scris salariata despre rezultatele evaluării și despre măsurile stabilite în referat.
4. Dacă referatul confirmă un risc, angajatorul încearcă, în această ordine de prioritate:
   • modificarea temporară a condițiilor de muncă și/sau a programului, conform recomandărilor din referat, cu menținerea veniturilor salariale (de exemplu, eliminarea turelor de noapte);
   • dacă modificarea nu e posibilă: transferul salariatei la un alt post de lucru, care să respecte recomandările din referat, cu menținerea veniturilor salariale.

Dacă una din aceste măsuri elimină riscul identificat, procesul se oprește aici — concediul de risc maternal nu se mai impune.

Etapa 2 — Concediul de risc maternal, dacă recomandările din referat nu pot fi puse în practică

Dacă, după ce a încercat efectiv adaptarea sau transferul, angajatorul constată că niciuna dintre măsuri nu este posibilă, parcurge următorii pași:

1. Angajatorul trimite către medicul de medicina muncii o înștiințare prin care comunică explicit acest lucru: nu poate lua măsurile din referatul inițial și nici nu poate oferi un loc de muncă alternativ care să respecte recomandările.
2. Pe baza acestei înștiințări, medicul de medicina muncii întocmește un referat nou, de această dată cu recomandare explicită de concediu de risc maternal.
3. Angajatorul transmite salariatei o înștiințare scrisă, prin care îi comunică situația: locul de muncă nu poate fi adaptat, iar medicul de medicina muncii recomandă concediul de risc maternal.
4. Salariata se prezintă la medicul de familie, care eliberează certificatul de concediu de risc maternal, pe baza înștiințării primite de la angajator și a celui de-al doilea referat al medicului de medicina muncii.
5. Certificatul de concediu de risc maternal trebuie vizat de medicul de medicina muncii care a recomandat acordarea lui.
6. Concediul se acordă integral sau fracționat, în limita a 120 de zile, și nu poate fi acordat simultan cu alte concedii din OUG 158/2005.

De ce contează documentarea celor două etape

Pentru companie, secvența contează mai ales la un eventual control: fără cele două referate ale medicului de medicina muncii, fără fișa de expunere la riscuri și fișa postului care le stau la bază, și fără înștiințările scrise către salariată, angajatorul nu poate demonstra că a parcurs corect procesul — poziția sa fiind mult mai slabă în fața unui control ITM sau al direcției de sănătate publică.